Pele a fost uriaș, a fost cel mai mare jucător din istoria Campionatelor Mondiale. A jucat la 5 Mondiale și a schimba definitiv lumea fotbalului.
Un moment definitoriu pentru cariera marelui Pele s-a petrecut pe când acesta avea doar 10 ani.
Mondialul din 1950 a fost cheia
Era Campionatul Mondial din 1950. După două ediții care nu s-au jucat, din cauza celui de-al Doilea Război Mondial, toată lumea aștepta Mondialul din Brazilia.
Într-un final, s-au strâns doar 13 echipe care să participe la prima Cupă Mondială de după război: Brazilia (ţara gazdă), Italia (campioana mondială în exerciţiu), Anglia, Bolivia, Chile, Elveţia, Iugoslavia, Mexic, Paraguay, Spania, Suedia, Statele Unite şi Uruguay.
Brazilienii nu câștigaseră nicio Cupă Mondială, dar pe oricine întrebai, ei erau cei mai buni din lume. Gleznă fina și tehnica învățată pe plajele Copacabana sau în favelele din Rio de Janeiro, îi făceau mari favoriți.
Campionatul Mondial se juca în Brazilia și nici măcar nu era de conceput ca altcineva să câștige competiția. Presa vremii o dădea pe Brazilia campioană.
Brazilia vs Uruguay era ultimul meci de la Campionatul Mondial. Cine câștiga meciul, câștiga și trofeul. Uriașul Maracana era un adevărat infern.
Presa din Brazilia deja tipărise ziarele pentru a anunța marea victorie. Nimeni nu-și putea imagina un alt deznodământ. Jucătorii brazilieni primiseră ceasuri de aur gravate cu dedicaţia „Pentru campionii mondiali”.
La meci au asistat 220.000 de oameni. Maracana era plin ochi, iar în jurul stadionului erau zeci de mii de oameni.
Meciul a început cum nu se poate mai bine pentru Brazilia. Maracana s-a cutremurat din temelii atunci când, în minutul 47, Friaca a marcat şi a adus Brazilia în avantaj.
La pauză organizatorii deja inscripționau trofeul cu numele Braziliei, dar atunci un om a ținut un discurs care a schimbat istoria.
Obdulio Varela, căpitanul uruguayenilor, a intrat în vestiar și le-a vorbit colegilor despre țară, despre mândria de a fi uruguayan, dar și despre nedreptățile îndurate în Brazilia.
După pauză, a ieșit altă echipă a Uruguayului de la cabine. S-a făcut rapid 1-1, dar brazilienii din tribune încă sărbătoreau.
Golul de 2-1 al uruguayenilor a picat ca un tunet peste Maracana. S-a lăsat un moment de liniște înfriorătoare pe Maracana. Peste 200.000 de brazilieni își vedeau visul spulberat.
Promisiunea făcută tatălui său
După aceea finală, toți brazilienii erau în doliu. O țară întreagă era în șoc, inclusiv tatăl unui puști de doar 10 ani – Edson Arantes do Nascimento.
La 10 ani, puștiul și-a văzut tatăl plângând pentru ratarea Cupei Mondiale și i-a făcut o mare promisiune: “Nu-ţi face griji. Într-o zi o voi câştiga eu”.
A început să-și scrie legenda
Pele crescut în sărăcie în Bauru, în statul Sao Paulo. Câştiga câţiva bani în plus muncind în ceainării. Învăţat de tatăl său să joace fotbal, el nu îşi permitea să cumpere o minge, astfel că de obicei juca folosind fie o şosetă umplută cu hârtie de ziar, fie un grapefruit. A jucat în copilărie pentru mai multe echipe de amatori, iar cu Bauru Athletic Club a câştigat de două ori campionatul regional de junior din Sao Paulo. A evoluat şi pentru o echipă de fotbal în sală, cu care a câştigat câteva trofee.
Pele a fost remarcat la vârsta de 11 ani de fostul international Waldemar de Brito, la 15 ani a ajuns la Santos şi încă nu împlinise 16 ani când a înscris la debutul la echipa mare, într-un meci amical cu Corinthians, în septembrie 1956. A marcat al şaselea gol în partida câştigată de echipa sa cu scorul de 7-1. Atunci s-a născut o legendă.
Lumea fotbalului l-a văzut prima dată pe Pele în Suedia, în 1958. Avea doar 17 ani când a jucat la turneul final al Cupei Mondiale. Era un adolescent venit de nicăieri, care a impresionat prin talentul său. A înscris unicul gol al brazilienilor la meciul cu Ţara Galilor, din sferturile de finală, şi a stabilit un record, devenind cel mai tânăr marcator din istoria Cupei Mondiale – 17 ani, 239 de zile. Găsindu-şi ritmul, a marcat apoi trei goluri într-un interval de 23 de minute în semifinala cu Franţa, câştigată de brazilieni cu 5-2. Pele a devenit de neoprit, cu o tehnică perfectă şi o viteză impresionantă. A câştigat prima sa Cupă Mondială după o finală cu Suedia, scor 5-2, în care a marcat două goluri superbe.
Jucătorul suedez Sigge Parling a mărturisit ulterior că după golul cinci al brazilienilor parcă îi venea să aplaude.
“Simţeam că este un vis”, îşi amintea Pele.
În anii care au urmat Pele a devenit şi mai bun. A înscris 127 de goluri în 1959, 110 în 1961 şi a dus-o pe Santos spre două triumfuri consecutive în Copa Libertadores, în 1962 şi 1963, succese cărora li s-au adăugat victorii în Cupa Intercontinentală.
La Cupa Mondială din 1962, din Chile, Pele era pregătit să impresioneze din nou planeta, însă s-a accidentat la al doilea meci, cu Cehoslovacia, şi nu a mai putut juca. De pe marginea terenului, el a văzut cum colegii săi au câştigat turneul. Aceeaşi soartă a avut-o în 1966, în Anglia, unde a părăsit terenul tot pe targă, după faulturi dure la meciurile cu Bulgaria şi Portugalia. De această dată nici Brazilia nu a trecut de prima fază.
Edson Arantes do Nascimento a trebuit să aştepte până la Cupa Mondială din Mexic, din 1970, pentru a-i reaminti lumii talentele sale. La prima ediţie a CM transmisă de televiziuni color, Pele a strălucit, ajutat de colegii săi Jairzinho, Tostao, Rivelino, Gerson, Carlos Alberto. La CM-1970 Brazilia a jucat în aceeaşi grupă cu România, iar brazilienii s-au impus cu 3-2 în faţa tricolorilor. Printre marcatori s-a numărat şi Pele, care a înscris de două ori, informează Stiripesurse.ro.
Pele a fost cel care a marcat golul 100 al Braziliei la CM, în finala cu Italia, scor 4-1. A fost o lovitură cu capul. “A fost un sentiment special să înscriu cu capul. Tatăl meu a marcat cândva cinci goluri cu capul la un meci, un record pe care nu l-am putut doborî”, spunea Pele. Era al 12-lea său gol în 14 meciuri disputate la Cupa Mondială.
Tot la finala cu Italia, Pele a contribuit la ultimul gol al brazilienilor, marcat după o serie de nouă pase. Tarcisio Burgnich, fundaşul care trebuia să-l marcheze pe Pele, avea să spună după ceva timp: “Înainte de meci mi-am spus: ‘este făcut din carne şi oaxse, ca noi toţi’. Dar mă înşelasem”.
Brazilia a obţinut dreptul de a păstra trofeul Jules Rimet, după ce l-a câştigat pentru a treia oară, iar Pele a devenit o legendă vie.
Recordurile lui Pele
De-a lungul carierei, Pele a stabilit multe recorduri. Golul său numărul 1.000, din penalti, a fost înscris în faţa unui public în delir, în 1969, pe stadionul Maracana. A marcat cinci goluri într-un meci de şase ori şi a reuşit 92 de hat-trick-uri. La un meci cu Botafogo, în 1964, a marcat opt goluri. În total, Pele a înscris 1.281 de goluri în 1.363 de meciuri.
Pele a părăsit fotbalul brazilian în 1974, iar un an mai târziu a decis să joace pentru New York Cosmos, pentru a-i arăta publicului american “fotbalul lumii”. În 1977, s-a retras din activitatea de fotbalist.
